e iulie e seară e vremea vacanței

în cartierul cufundat în întuneric

rar vezi o lumină-n fereastră

văpaia zilei plutește

o pâclă apasătoare persistă

verdele se ofilește

gândul confuz rătăcește

pe căi nevăzute

în căutarea oazei de răcoare

bătrâni, tineri fără șansa unei vacanțe

așteaptă răbdători seara

se bucură de-o adiere de vânt

pe-o bancă în parc

doarme un om fără casă

visează o lume mai bună

chipul liniștit vorbește

sufletul freamătă

iluzie

trezirea din vis va fi amară…

/ Rodica Dascălu / Iluzie /