în albia secată a unui pârâu

tristețea stă la sfat cu pietrele

își spun povești cu susur de ape

inima ascultă pădurea dorul ei de valuri

vântul s-a oprit orice foșnet încetează

țâșnește viața

dans de fluturi albi zbor în spirală

câte unul mai singuratic se avântă

în căutarea celuilalt

bucuria umple valea

e glasul copiilor jocurile curg

cu viteza unei cascade

în tăcere viața se naște

creația ne învață să fim…

/ Rodica Dascălu / Zbor în doi /