universul copilăriei

adesea renaște în jurul unei fântâni

scot apă pură

filtrată prin straturi de argilă și roci

mișcarea de jos în sus a cumpenei

precum o metanie la rugăciune

cădere și înviere

oglinda fântânii ce minune

când am noroc pot privi cerul norii soarele

chiar pasărea-n zbor

limpede

oglinda fântânii unește cerul cu pămăntul

motiv de mirare-i să vezi

reflexie din înalt în apa liniștită

fântâna prilej de-ntâlnire

jocul copiilor

alergare după fluturi zglobii

povești născocite spuse seara târziu

când arșița zilei cuprinde întreaga fire

și nu adie vreo boare de vânt

mă răcoresc cu apă vie din fântâna inimii

izvor descoperit în drumul spre veșnicie…

/ Rodica Dascălu / Fântâna copilăriei /