cum ar fi

cum ar fi să trăiești doar pentru tine
fără să dăruiești o scânteie veșniciei.
nu există doar obiecte sau lucruri
ci și înțelesuri care-ți dezvăluie
în chip tainic adevărul.
ești liber când sapi în tine
precum în adâncul unei fântâni
descoperindu-te în întregul ființei.
în curtea lăcașului sfânt plouă intens.
un copil nesupravegheat pășește
fericit, tulburând băltoaca unde
se oglindește plumburiu cerul.
cercurile apei și cele ale vieții,
aceleași căi ale devenirii.
trepte de urcat, petală
cu petală, împreună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *