Liniște

pornesc adesea în călătorii

mai aproape de casă sau în depărtare

sunt atractive și îmi fac bine

priveliști din vârf de colină

reflexii de lumină pe val de mare

pentru a avea confortul

ce aparent îmi face viața ușoară

pregătesc din timp bagajul

cât mai consistent dacă se poate

acum în plină călătorie

când frumosul mă-nconjoară

văd cât de simplu mi-ar fi traiul

dacă aș renunța la lucruri

singura lor menire uneori

este să acopere

absența unor emoții sentimente

dacă aleg drept itinerariu

nevăzutul din mine

totul se repetă

de data asta cufăru-i ticsit cu

teamă îndoială sau chiar neiertare

toate mă însoțesc pe drumul

presărat cu praguri ziduri

adevărat labirint

pentru a-l străbate

părăsesc tot acest bagaj inutil

păstrez amintirile senine

liberă fiind prind aripi

zbor tăcut

liniște…

/ Rodica Dascălu / Liniște /

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *